Securitatea personală vs reţelele de socializare
Suntem prizonierii unei ere pline de inovaţii tehnologice şi minţi cotropite de idealul unei autoritaţi inegalabile. În scopul evidenţierii din rîndurile rutinei, mulţi dintre noi recurg la o mulţime de metode care mai de care mai inovatoare şi mai productive, după părerea lor. Dar v-aţi gindit vreodată că, defapt, ceea ce pare să te facă cunoscut de o naţiune întreagă are oportunitatea de a-şi ştirbi, considerabil, din imagine? Sau şi mai grav – devii o carte deshisă şi accesibilă pentru toata omenirea.
Internetul, dincolo de faptul că reprezintă o sursă impunătoare de informaţii, este o metodă eficientă de diminuare a gradului ”Securităţii personale”. Atîta timp cît plasăm benevol un CV complet, care începe cu ziua din care am văzut lumina zilei şi se finisează cu detalii picante despre viata privată, feedback-ul unui astfel de CV poate avea repercursiuni tragice, accesul la această informaţie fiind liber pentru un contingent mare de oameni, oameni cu concepţii şi scopuri diferite, uneori chiar meschini. Fără să conşientizezi, o informaţie vastă despre tine poate deveni o ispită pentru o mulţime de organizaţii secrete, care au drept obiectiv colectarea informaţiilor private şi utilizarea lor în scopuri diverse.
Pe lîngă avantajul folosirii nelimitate a jocurilor online, clipurilor muzicale şi a informaţiilor de ultima oră din diferite domenii, reţelele de socializare pe internet oferă spaţiu larg comunicării în timp real prin serviciul de chat sau de email, dar şi prin intermediul microblogging-ului. Sute de milioane de utilizatori provin din diverse categorii sociale – oameni simpli, artişti, jurnalişti, politicieni, oameni de afaceri etc – şi au în comun dorinţa de comunicare şi de divertisment în “comunitate”: fie că este vorba de Facebook, Twitter, Hi 5, My Space şi alte reţele.
Reţeaua Facebook, estimată la o valoare de aproape 6,5 miliarde de dolari, deţine 58% din traficul pe reţelele sociale din Statele Unite şi are în lumea întreagă peste 300 de milioane de vizitatori unici. Dar, evoluţia pieţei concurenţiale determină schimbarea profilului activităţii. De pildă, MySpace şi-a propus să devină un site dedicat muzicii şi divertismentului, utilizatorii putînd cumpăra piese de pe iTunes. Şi totuşi, activitatea de comunicare se menţine şi capătă noi valenţe. Astfel, trimiterea de e-mail-uri către fiecare destinatar în parte a fost înlocuită cu o tehnică mult mai simplă, accesibilă instantaneu utilizatorilor acestor reţele – redactarea unui mesaj (de maximum 140 de semne pe Twitter sau nelimitat pe Facebook) şi postarea acestuia pe homepage, unde poate fi vizualizat de toţi prietenii din comunitatea virtuală.
Dar, pe lîngă avantaje, există desigur şi cîteva dezavantaje ale folosirii acestor reţele de socializare. Unul dintre ele, şi cel mai important, se referă la pierderea intimităţii pe care o conferă simplul email, de exemplu. Şi asta pentru că nu doar prietenii apropiaţi citesc acele mesaje, ci şi ceilalti 500 de “prieteni” de pe Facebook sau “followers” de pe Twitter. Evident, se pot face anumite setări de blocare a accesului pentru o siguranţă mai mare asupra protejării informaţiilor personale, dar acestea sunt destul de relative, iar cea mai bună metodă de autoprotecţie se pare că rămîne totuşi autocenzura. Însă, mulţi utilizatori nu ştiu că, în conformitate cu termenii contractului, făcînd clic pe rubrica “accept”, practic oferă în exclusivitate reţelei dreptul de proprietate asupra tuturor informaţiilor şi imaginii publice. Recent, Twitter a sublicenţiat recent acest drept, prin vînzarea către companiile Google şi Microsoft a drepturilor de a cгuta prin mesajele postate de abonaţii săi.
Un alt dezavantaj îl reprezintă pericolul ca utilizatorii reţelelor sociale să devină “victime” ale hackerilor, care au acum o nouă posibilitate de a fura bani sau informaţii cu caracter privat.
Potrivit unui raport al companiei de securitate Sophos, criminalitatea virtuală este în creştere şi 63% dintre administratorii de reţele оşi fac griji din cauza că angajaţii companiilor share-uiesc prea multe informaţii personale prin intermediul reţelelor sociale. Un sfert din afaceri au fost deja lovite de spam, phishing sau malware, prin intermediul Twitter sau a altor reţele sociale.
Phishing-ul se manifestă prin mesaje trimise pe e-mail, prin care se cer informaţii personale utilizatorilor, precum parole sau codurile cardurilor bancare, în timp ce malware-ul este un software rău, creat pentru a se infiltra în computere şi pentru a obţine diverse informaţii. De menţionat, în context, că în urmă cu aproape un an de zile, reţeaua Facebook cîştiga un proces de aproape un miliard de dolari împotriva unui spammer, care a trimis peste patru milioane de mesaje spam către utilizatorii reţelei, folosindu-se de conturi Facebook furate de el sau cumpărate de la alţi spammeri, utilizînd apoi botnet-uri pentru a promova pornografia, consumul de marijuana şi medicamente. Recent, un jurnalist mexican a prezentat într-o serie de reportaje cîteva dintre “breşele” din sistemele de securitate ale reţelelor de socializare pe internet. Joaquin Lopez Doriga a atras chiar atenţia că acestea au devenit o nouă sursă de informaţii pentru terorişti. În plus, se pare că şi unii hoţi sau răpitori îşi racolează victimele vizualizîndu-le profilurile de pe reţelele de socializare (portrete, case, maşini, poze de călătorie), care le oferă indicii valoroase despre poziţia socială şi situatia economică sau nivelul de trai ale viitoarelor “ţinte”. Jurnalistul atrage atenţia că, chiar şi atunci cînd utilizatorul anulează statutul de membru, fotografiile şi informaţiile rămîn la bord, în conformitate cu politica Facebook, pentru cazul în care decide să-şi reactiveze contul. Mai mult, utilizatorul nu este îndepărtat nici chiar atunci cînd moare.
Potrivit “termenilor de utilizare,” urmaşii nu pot legalmente să-i oblige sp şteargă de pe Facebook date şi imagini ale rudelor lor, pentru că atunci cînd a acceptat clauzele virtualului contract Facebook, a dat dreptul de a “menţine starea activă, în cadrul unui comemorări speciale, pentru o perioadă de timp, pentru a permite altor utilizatori să posteze comentarii şi note asupra decedatului.
Ţinînd cont de acestea, nu vă îndemn să renunţaţi la comunicare virtuală şi la folosirea reţelor sociale. Însă ar fi bine ca fiecare dintre noi să îşi amintească de riscurile pe care le comportă afişarea unor informaţii cu conţinut personal – or, o fiinţă dezgolită de mistere, o fiinţă privată de intimitate, va trăi în permanenţă o stare de anxietate şi va simţi un pericol necunoscut ce-o ameninţă oriunde şi nicăieri.
Comentarii
Leave a Reply



